Prima Conferinţă a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu a avut loc pe 16 iunie 2015, la Bucureşti, reunind peste 50 de reprezentanţi, membri ai reţelei deja bine cunoscute, SenioriNet.
Fundaţia Crucea Alb-Galbenă, membru fondator al Proiectului „SenioriNet – reţea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă, a fost prezentă atât în organizarea evenimentului, cât şi în programul dezbaterilor de peste zi, alături de Confederaţia Caritas România, Asociaţia Habilitas, Asociaţia ADAM şi Asociaţia Four Change in cadrul Proiectului
Situaţia reală a persoanelor vârstnice bolnave din România este una de o deosebită actualitate şi importanţă. Putem afirma că serviciile de îngrijire la domiciliu nu au o mare disponibilitate şi că în mediul rural, acestea sunt întâlnite foarte rar. Conform datelor statistice, mai mult de 20% din populaţia vârstnică a României de peste 65 de ani are nevoie de îngrijire la domiciliu. Din aceştia, în prezent, numai 0.23%, un procent infim, beneficiază de serviciile acestea. Astfel, este absolut necesară finanţarea sistemului de servicii de îngrijire la domiciliu, informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la avantajele acestuia. Prin dezvoltarea lui, se pot crea şi locuri de muncă, adevărate alternative pentru persoanele care nu sunt încadrate în muncă sau se află în mediul rural. Toate aceste aspecte s-au aflat pe agenda conferinţei, fiind dezbătute de către membrii reţelei împreună cu invitaţii, reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor instituţii centrale.
În cadrul conferinţei au fost prezentate toate demersurile realizate de Reţeaua SenioriNet în vederea dezvoltării sistemului naţional de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice. Aceste se doresc a fi disponibile pe tot teritoriul ţării, având un cost rezonabil şi de foarte bună calitate. Doamna Măriuca Ivan, Director General al Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă, a vorbit despre provocările pe care ONG-urile de acest profil le întâmpină în faţa “concurenţei neloiale a diferitelor firme ce acordă servicii medicale la domiciliu, extreme de numeroase, apărute în ultimii ani”. De asemenea, a menţionat necesitatea unui control mai strict şi a unei evaluări corecte a acestora de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Ne-a bucurat la acest eveniment, printre altele, şi prezenţa Excelenţei Sale, Jean-Hubert Lebet, Ambasadorul Confederaţiei Elveţiei în România, care a împărtăşit gânduri de încurajare: “Sunt foarte încrezător că direcţia pe care am pornit împreună este una bună şi vom continua să sprijinim demersurile de acest gen”.
Reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, domnul Codrin Scutaru, Secretar de Stat şi doamna Lăcrămioara Corcheş, Director al Direcţiei de Servicii Sociale, din cadrul aceluiaşi organism, au vorbit despre colaborarea dintre organizaţiile non-guvernamentale şi minister, despre integrarea persoanelor vârstnice ca factor activ în viaţa societăţii şi despre îngrijirea la domiciliu ca o prioritate a ministerului mai sus numit.
Ionuţ Sibian, Directorul Executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civice, a declarat: “Susţinem dezvoltarea unei astfel de reţele în vederea multiplicărilor exemplelor de bună practică. De asemenea, în tot acest cadru, putem aminti importanţa voluntariatului, care devine din ce în ce mai actual”.
Alte aspecte dezbătute au fost cele legate de: lipsa de informare a persoanelor vârstnice cu privire la drepturile acestora şi cum poate fi aceasta învinsă şi lipsa personalului necesar serviciilor de îngrijire la domiciliu. De asemenea, o discuţie interesantă a fost centrată pe subiectul acreditării furnizorilor privați de servicii pentru vârstnici (de tip profit și de tip non-profit) care nu este unitară. Astfel, monitorizarea şi evaluarea acestora este dificilă; iar furnizarea datelor centralizate este deficitară. O altă problemă discutată a fost cea a legislaţiei şi costurilor acestor servicii. Dincolo de acel număr limitat gratuit, de zile de îngrijire, costul real pentru fiecare beneficiar depăşeşte în multe cazuri posibilităţile unei persoane vârstnice, fiind o adevărată presiune pentru ea şi pentru familie. În asemenea cazuri, se recurge la diferite soluţii care se dovedesc a nu fi benefice în timp: credite, împrumuturi, renunţarea la slujbă de către un membru al familiei pentru a putea îngriji persoana aflată în nevoie.
Toate cele menţionate mai sus reprezintă probleme actuale şi reale ale societăţii noastre cu care se va confrunta şi populaţia în prezent, tânără, dacă nu vom conştientiza şi aplica măsurile necesare într-o strategie unitară, accesibilă persoanelor vârstnice şi familiilor acestora.
Reprezentantul Ministerul Sănătăţii, preşedintelui CoNAS, Secretar de Stat, Vasile Cepoi a declarat: „Acest proiect poate fi un pilot care să stea la baza strategiei naţionale ce trebuie elaborată. In mentalul colectiv, viziunea despre populaţia în vârstă nu este corectă, iar acest fenomen are loc chiar şi în rândul decidenţilor. Dezvoltarea unei reţele naţionale de geriatrie este o necesitate, iar rolul dumneavoastră, ca ONG-uri, este unul de o importanţă critică.”
Aşadar, pentru a concluziona, putem afirma că este necesară o deschidere spre comunicare şi colaborare a oficialităţilor cu organizaţiile non-profit, organizarea unei voci unitare, comune şi competente a ONG-urilor, care ar putea merge şi reprezenta în discuţii oficiale cererile acestora. De asemenea, se cere a se dezvolta în interiorul fiecărei organizaţii expertiză tehnică valoroasă, grupuri de lucru tehnice pentru existenţa serviciilor de calitate, accesibile, inovative şi transparente pentru toţi beneficiarii, pentru o adevărată schimbare în comunitate.
Vicki Ciobanu