Ramona Popescu, un profesionist desăvârşit, marca Fundaţia Crucea Alb Galbenă!


Asistenții medicali ai Fundației Crucea Alb Galbenă merg la pacienții suferinzi și încearcă să le aline durerea cum știu ei mai bine, prin tehnici medicale de mare precizie și  îndemânare. Dar de multe ori ei nu își dau seama că pentru pacienți ei reprezintă mult mai mult decât un cadru medical, ei devin membrii ai familiei. Cum știm asta? Prin intermediul scrisorilor pe care le primim la sediu, adevărate confesiuni ale necazurilor dar și a mulțumirilor fața de asistentul medical care e martor a acelor necazuri. Vom reda aici un fragment dintr-o astfel de scrisoare:”Prin prezenta, aduc mulțumirile mele cordiale d-rei Popescu Ramona care s-a ocupat de îngrijirea medicală a soției mele, cu profesionalism și competență. Este o persoană capabilă, cu mult respect și își efectuează meseria cu multă pasiune și devotament. Este de bun simț și este foarte apropiată de pacienți, le inspiră încredere și căldură în sufletul lor. Mulțumesc și conducerii Fundației care și-a format un astfel de personal. Cu respect B. M.”

Astfel de vorbe sunt de natură să încurajeze personalul nostru, să continue misiunea umanitară pe care o are, să aducă  căldură în sufletul pacienților! Mulțumim pe această cale pacienților noștri care au înțeles să colaboreze cu asistenții noștri și care își aduc contribuția la propria vindecare!

Mulţumiri pentru tot!


Mii de mulţumiri pentru profesionalismul dumneavoastră şi în special pentru doamna DANIELA STRATAN, o persoană deosebită, profesionistă desăvârşită cum puţini oameni întâlneşti în ziua de astăzi la noi în ţară. De asemenea, mulţumiri şi doamnelor Zavera Florina şi Tănase Elena pentru tot ajutorul şi sfaturile pe care mi le-au acordat în rezolvarea problemei medicale de care a avut nevoie mama mea, Elena, o doamnă de 78 ani, care a reuşit să treacă mai uşor peste durerile fracturii mâinii drepte şi neputinţa de a-şi face insulina, fiind diabetică.

Din tot sufletul sănătate multă şi sărbători fericite, având în vedere că ne apropiem de sfintele sărbători ale Crăciunului.

Cristina S.

“Mulţumesc” rostit sincer şi din tot sufletul pentru Crucea Alb Galbenă România


Stimată Doamnă Măriuca Ivan,

“Ştiam că Fundaţia Crucea Alb Galbenă România oferă servicii de îngrijiri socio-medicale la domiciliu cu prefesionalism, eficienţă şi respect pentru pacient, dar acum am avut ocazia să mă conving personal, în calitate de pacient. La începutul lunii septembrie am fost supus unei intervenţii chirurgicale prin care mi s-a practicat o hemiartroplastie cu proteză bipolară în urma unei fracturi de col femural stâng. La ieşirea din spital mi s-a recomandat kinetoterapie de recuperare articulară şi musculară. De aceea am apelat la Fundaţia pe care o conduceţi cu atâta dăruire şi am constatat că aţi reuşit să formaţi o echipă de profesionişti care se străduiesc să ofere pacienţilor cele mai bune îngrijiri. Echipa de kinetoterapeuţi condusă de domnul Florin Ciufulescu se străduieşte să îmi ofere servicii de recuperare post-operatorie la cele mai înalte standarde. Fiecare dintre cei trei membri ai echipei, toţi foarte tineri, încearcă în fiecare zi să depăşească simpla relaţie terapeutică profesionist-pacient şi să construiască una între persoane care comunică între ele. Este extrem de important pentru un pacient aflat în dificultate să fie abordat cu sinceritate, cu căldură, cu deschidere şi cu convingerea că au pe cine se baza la nevoie.

Vă felicit pentru că aţi reuşit să atrageţi la fundaţie persoane competente şi de asemenea calitate umană. Acum am înţeles de ce Crucea Alb Galbenă este numărul 1 în domeniul îngrijirilor cocio-medicale la domiciliu.

Mă tot gândesc şi încerc să găsesc cuvintele potrivite pe care le-aş putea adresa în semn de mulţumire pentru ce faceţi pentru persoanele aflate în dificultate şi pentru mine personal. Şi cred că, până la urmă, un simplu “Mulţumesc”, rostit sincer şi din tot sufletul, ar fi una din căile prin care pot să-mi exprim recunoştinţa”.

Cu deosebit respect N. O

101 ani şi 9 luni şi 3 ani de îngrijiri de calitate de la Crucea Alb Galbenă România!


“Subsemnata Marcef Steluţa, domiciliată în str. Tîrgu Jiu Nr. 9, Sector 5 Bucureşti. Locuiesc cu mama mea Marcef Paraschiva, născută la 12 ianuarie 1912, str. Tîrgu Jiu Nr. 9, Sector 5 Bucureşti. Din luna martie este purtătoare de sondă, nu se mai poate da jos din pat şi beneficiază de îngrijiri medicale de la Crucea Alb Galbenă care vine ori de câte ori este nevoie.  În primii doi ani a venit d-na asistent Monica Iorgulescu, apoi vreo 3 luni a venit d-na asistent Elena Zaharia, apoi asistentele Maria Dumitrache, Carmen Ostafe, Nicoleta  Costache, din ianuarie 2012 şi d-na Eugenia Marcu. Toate aceste fete sunt mai bune decât bune, miloase, sufletiste, de parcă ar îngriji pe mama lor. Mama mea nu a făcut escare de bine ce este îngrijită de către aceste fete. Şi medicii dumneavoastră sunt minunaţi. Mama mea are vârsta de 101 ani şi 9 luni.

Toate mulţumirile, să trăiţi, să vă dea Dumnezeu sănătate şi tot binele la întreg personalul”.

Marcef Steluţa

 

Mulţumim Crucea Alb Galbenă România!


“În această ţară a noastră în care din păcate facilităţi şi/sau drepturi apar doar pe hârtie, fără a fi aplicate în practică, eu, Aneta Dănescu, împreună cu mama mea, Maria Dănescu, am avut şansa, e adevărat, la sugestia unei doamne doctor, să vă găsim pe dumneavoastră, adică Fundaţia înfiinţată de dvs., respectiv Crucea Alb Galbenă, care şi-a respectat şi îşi respectă statutul. Am apelat la fundaţia dumneavoastră ăn momentul în care eu mă luptam cu un al doilea cancer şi singura persoană care mă putea ajuta şi îngriji, era şi este mama mea care peste o lună împlineşte 80 de ani şi care, ca şi mine “se bucură” de o multitudine de boli, variate, complexe şi considerate letale, adică multipe infarcturi, operaţie de triplu by-pass şi implantarea a două stenturi. Vă rog să mă scuzaţi că vă dau aceste detalii pe care domnişoara asistent social Andreea Dina le ştie în detaliu şi ţine cont de tot ceea ce ne priveşte, pune întrebări la obiect şi pertinente, căutând soluţii în a ne ajuta cât se poate de mult şi în perfectă concordanţă cu legislaţia şi posibilităţile în vigoare.

Andreea a fost cea care a înţeles că nevoia mea de kinetoterapie este vitală şi că trebuie să continue toatăp viaţa mea, atât cât mi-a programat Dumnezeu la naştere.  Medicul ortoped mi-a dat o scrisoare medicală în care scrie negru pe alb acest lucru întrucât, peste cele două cancere consecutive a apărut şi sindromul post-polio, poliomielita pe care “n-am putut să o ratez” în copilărie, la vârsta de 16 luni, 1957, cu sechele relativ mai puţin grave ca în alte cazuri, dar care, din 2008 noiembrie, fiind obligată să stau la pat şi din cauza efectelor secundare ale citostaticelor şi ale inhibitorilor de aromatază care mi-au fost date după mastectomia sânului stâng din martie 2009, au dus la reducerea masei musculare a piciorului afectat, afectarea genunchiului şi la obligativitatea de a purta permanent o orteză pentru genunchi balant şi să merg în cârje. Este în continuare o luptă cu mine însămi să le accept, dar o fac şi datorită minunatei Sonia Dragoş, prin profesionalismul, seriozitatea şi competenţa profesională, dar mai ales a sufletului său mare, lucrând în mod regulat şi constant de aproape un an, pentru prima oara în viaţa mea, având întotdeauna în mod eronat alte priorităţi, rezultatele obţinute sunt de-a dreptul remarcabile, chiar dacă trebuie să folosesc orteza şi cârjele în continuare, am o altă postură, o încredere crescândă în mine, întrucât ştiţi mai bine decât mine că aceste exerciţii extrem de plictisitoare au o extraordinar de mare eficienţă în starea fizică şi psihică a pacientului.   La fel de necesară îmi este şi mişcarea în bazin pentru articulaţii şi faza incipientă de osteoporoză, acces care la protecţia socială din Floare Roşie mi-a fost refuzat, fiind trimisă acasa, cu alte cuvinte, desigur să las locul celor mai tineri şi să aştept să mor. Frumoasă atitudine din partea unui medic, nu-i aşa? Doamnele asistente de la fundaţie care s-au tot perindat pe la noi, vin, se pare cu plăcere, întrucât noi avem mereu zâmbetul pe buze, încredere în persoana de specialitate care vine la noi, graţie marii atenţii pe care o acordaţi pregătirii dumnealor, credinţa în  Dumnezeu şi încrederea că tot ceea ce am făcut şi facem pe cât putem de bine, se întoarce la noi sub o formă sau alta, în mod sigur nu de la persoana pe care am ajutat-o, ci pe alte căi aşa cum ămi doresc să vi se întâmple şi dumneavoastră. Aceasta se dorea a fi o scrisoare de mulţumire şi recunoştinţă şi aşa şi este, presărată sau chiar prea încărcată cu detalii medicale. Vă mulţumim pentru tot ce aţi făcut şi faceţi şi sperăm din suflet că veţi mai face pentru noi, încadrându-ne din pacate, în toate criteriile de acceptare de către dumneavoastră. Rămâneţi aşa cum sunteţi că tare bine e!”

Cu stimă, mulţumiri şi mare drag,

Aneta şi Maria Dănescu