Proiectul SenioriNET

Comunicat de presa: Ordonanta cu dedicatie?!

Cele mai importante ONGuri furnizoare de servicii sociale solicita Ministrului Muncii retragerea actualului proiect de Ordonanta de Guvern care permite operatorilor economici de tip profit accesul la fondurile publice, inclusiv la fondurile structurale europene, in acest domeniu!

In preajma lansarii ghidurilor solicitantilor și a ofertelor de acces la programele operationale aferente fondurilor structurale 2015-2020, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat in dezbatere publica, in data de 5 august 2015, Ordonanta Guvernului pentru modificarea art.37 alin.(3) lit. e) din Legea asistentei sociale nr.292/2011, precum si abrogarea art.11 alin.(5) din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.515/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Textul ordonantei poate fi citit aici.

Proiectul de Ordonanță va permite operatorilor economici cu scop lucrativ să furnizeze servicii sociale și să aibă acces la fonduri publice, inclusiv la fonduri structurale europene.

Fara a organiza o dezbatere care sa aduca la aceeasi masa toti actorii implicati in furnizarea serviciilor sociale, ordonanta schimba fundamental modul de organizare si functionare a sistemului de asistenta sociala, prin deschiderea pietei serviciilor sociale catre societatile comerciale. Nota de Fundamentare ce insoteste proiectul prevede in Sectiune a 6-a, privind consultarile efectuate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, ca proiectul nu se refera la organizatiile neguvernamentale si ca nu este necesara consultarea acestora, desi procentul furnizorilor neguvernamentali de servicii sociale (asociatii si fundatii) din Romania reprezinta 49% din totalul furnizorilor acreditati.

Asociațiile și fundațiile oferă servicii unui număr de aprox. 200.000 de beneficiari la nivel național, persoane care aparțin unor categorii de populație aflate în situații severe de sărăcie, marginalizare sau excluziune socială. Aceste organizații luptă de peste 15 ani pentru o susținere financiară robustă a sectorului serviciilor sociale și au continuat să ofere servicii de calitate în comunități pe întreaga perioadă de criză economică și austeritate din 2008-2014.

În condițiile în care sectorul serviciilor sociale este cronic subfinanțat, iar furnizorii existenți abia reușesc să mențină nivelul de finanțare al serviciilor sociale la „cote de alarmă”, accesul firmelor comerciale la fondurile structurale europene este total inoportun si ridica mari semne de intrebare.

Șase federații și coaliții de organizații neguvernamentale importante din România (cu peste 250 de organizații membre) au solicitat printr-o scrisoare transmisa Ministrului Muncii, Rovana Plumb, retragerea imediată a proiectului de ordonanță de urgență menționat anterior. În Nota de fundamentare a acestui proiect se argumentează faptul că deschiderea pieței de servicii sociale către furnizorii de tip profit ar putea contribui “la creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale”.

ONGurile furnizoare de servicii sociale solicita, de asemenea, o dezbatere mai ampla asupra acestei schimbari structurale din domeniul serviciilor sociale si o analiza mai atenta asupra impactului pe care introducerea societatilor comerciale in randul furnizorilor de servicii sociale. O asemenea posibila decizie necesita si o pregatire corespunzatoare, cu implicarea atat a autoritatilor locale, dar si a actualilor furnizori de servicii sociale.

Mai mult, adoptarea unei Ordonante de Guvern pentru modificarea unei legi organice, Legea Asistentei Sociale, este neconstitutionala, incalcand art. 115 din Constitutia Romaniei nepermitand acest lucru, iar urgenta in cazul adoptarii unui OUG nu este una justificata.

Acest proiect contravine și recomandărilor Comisiei Europene care a sugerat în repetate rânduri prudență maximă statelor membre cu privire la finanțarea publică a societatilor comerciale, în sectorul serviciilor sociale, acolo unde logica de tip profit nu se articulează cu nevoile de suport ale unor categorii foarte vulnerabile de populație. Deși, furnizorii privați de tip profit trebuie să existe pe piață și să ofere servicii acelor persoane care își pot permite să plătească costul lor, finanțarea publică a acestor furnizori din fondurile structurale (cele aferente incluziunii sociale a persoanelor din categoriile cele mai vulnerabile) este total inacceptabilă.

Puteți citi aici: scrisoarea semnată de Confederația Caritas România, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Federația Organizațiilor Neguvernamentale Furnizoare de Servicii Sociale (FONSS), Reteaua Dizabnet, Coaliția SenioriNet, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Institutul de Politici Publice (IPP), CNASR și Centras.

Persoane de contact: Doina Crangasu, Caritas Romania (756.042.801), Raluca Simbotin, FDSC (0758.231.012), Bogdan Simion, FONPC (0722.228.610), Andreia Moraru, Dizabnet (0723.686.434), Angela Achitei, Federația ONgurilor pentru Servicii Sociale FONSS (0745.609.209).

SENIORINET- CONFERINŢA NAŢIONALĂ A FURNIZORILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU

Prima Conferinţă a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu a avut loc pe 16 iunie 2015, la Bucureşti, reunind peste 50 de reprezentanţi, membri ai reţelei deja bine cunoscute, SenioriNet.

POZA FINALA SENIORINETFundaţia Crucea Alb-Galbenă, membru fondator al Proiectului „SenioriNet – reţea ONG de servicii dedicate persoanelor vârstnice”, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă, a fost prezentă atât în organizarea evenimentului, cât şi în programul dezbaterilor de peste zi, alături de Confederaţia Caritas România, Asociaţia Habilitas, Asociaţia ADAM şi Asociaţia Four Change in cadrul Proiectului

Situaţia reală a persoanelor vârstnice bolnave din România este una de o deosebită actualitate şi importanţă. Putem afirma că serviciile de îngrijire la domiciliu nu au o mare disponibilitate şi că în mediul rural, acestea sunt întâlnite foarte rar.  Conform datelor statistice, mai mult de 20% din populaţia vârstnică a României de peste 65 de ani are nevoie de îngrijire la domiciliu. Din aceştia, în prezent, numai 0.23%, un procent infim, beneficiază de serviciile acestea. Astfel, este absolut necesară finanţarea sistemului de servicii de îngrijire la domiciliu, informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la avantajele acestuia. Prin dezvoltarea lui, se pot crea şi locuri de muncă, adevărate alternative pentru persoanele care nu sunt încadrate în muncă sau se află în mediul rural. Toate aceste aspecte s-au aflat pe agenda conferinţei, fiind dezbătute de către membrii reţelei împreună cu invitaţii, reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor instituţii centrale.

În cadrul conferinţei au fost prezentate toate demersurile realizate de Reţeaua SenioriNet în vederea dezvoltării sistemului naţional de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice. Aceste se doresc a fi disponibile pe tot teritoriul ţării, având un cost rezonabil şi de foarte bună calitate. Doamna Măriuca Ivan, Director General al Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă, a vorbit despre provocările pe care ONG-urile de acest profil le întâmpină în faţa “concurenţei neloiale a diferitelor firme ce acordă servicii medicale la domiciliu, extreme de numeroase, apărute în ultimii ani”. De asemenea, a menţionat necesitatea unui control mai strict şi a unei evaluări corecte a acestora de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ne-a bucurat la acest eveniment, printre altele, şi prezenţa Excelenţei Sale, Jean-Hubert Lebet, Ambasadorul Confederaţiei Elveţiei în România, care a împărtăşit gânduri de încurajare: “Sunt foarte încrezător că direcţia pe care am pornit împreună este una bună şi vom continua să sprijinim demersurile de acest gen”.

Reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, domnul Codrin Scutaru, Secretar de Stat şi doamna Lăcrămioara Corcheş, Director al Direcţiei de Servicii Sociale, din cadrul aceluiaşi organism, au vorbit despre colaborarea dintre organizaţiile non-guvernamentale şi minister, despre integrarea persoanelor vârstnice ca factor activ în viaţa societăţii şi despre îngrijirea la domiciliu ca o prioritate a ministerului mai sus numit.

Ionuţ Sibian, Directorul Executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civice, a declarat: “Susţinem dezvoltarea unei astfel de reţele în vederea multiplicărilor exemplelor de bună practică. De asemenea, în tot acest cadru, putem aminti importanţa voluntariatului, care devine din ce în ce mai actual”.

Alte aspecte dezbătute au fost cele legate de: lipsa de informare a persoanelor vârstnice cu privire la drepturile acestora şi cum poate fi aceasta învinsă şi lipsa personalului necesar serviciilor de îngrijire la domiciliu. De asemenea, o discuţie interesantă a fost centrată pe subiectul acreditării furnizorilor privați de servicii pentru vârstnici (de tip profit și de tip non-profit) care nu este unitară. Astfel, monitorizarea şi evaluarea acestora este dificilă; iar furnizarea datelor centralizate este deficitară. O altă problemă discutată a fost cea a legislaţiei şi costurilor acestor servicii. Dincolo de acel număr limitat gratuit, de zile de îngrijire, costul real pentru fiecare beneficiar depăşeşte în multe cazuri posibilităţile unei persoane vârstnice, fiind o adevărată presiune pentru ea şi pentru familie. În asemenea cazuri, se recurge la diferite soluţii care se dovedesc a nu fi benefice în timp: credite, împrumuturi, renunţarea la slujbă de către un membru al familiei pentru a putea îngriji persoana aflată în nevoie.

Toate cele menţionate mai sus reprezintă probleme actuale şi reale ale societăţii noastre cu care se va confrunta şi populaţia în prezent, tânără, dacă nu vom conştientiza şi aplica măsurile necesare într-o strategie unitară, accesibilă persoanelor vârstnice şi familiilor acestora.

Reprezentantul Ministerul Sănătăţii, preşedintelui CoNAS, Secretar de Stat, Vasile Cepoi a declarat:  „Acest proiect poate fi un pilot care să stea la baza strategiei naţionale ce trebuie elaborată. In mentalul colectiv, viziunea despre populaţia în vârstă nu este corectă, iar acest fenomen are loc chiar şi în rândul decidenţilor. Dezvoltarea unei reţele naţionale de geriatrie este o necesitate, iar rolul dumneavoastră, ca ONG-uri, este unul de o importanţă critică.”

Aşadar, pentru a concluziona, putem afirma că este necesară o deschidere spre comunicare şi colaborare a oficialităţilor cu organizaţiile non-profit, organizarea unei voci unitare, comune şi competente a ONG-urilor, care ar putea merge şi reprezenta în discuţii oficiale cererile acestora. De asemenea, se cere a se dezvolta în interiorul fiecărei organizaţii expertiză tehnică valoroasă, grupuri de lucru tehnice pentru existenţa serviciilor de calitate, accesibile, inovative şi transparente pentru toţi beneficiarii, pentru o adevărată schimbare în comunitate.

Vicki Ciobanu

100.000 de locuri de munca se pot crea prin dezvoltarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu pentru varstnicii romani

  • Peste 20% din populatia varstnica a Romaniei de peste 65 de ani are nevoie de ingrijire la domiciliu si numai 0.23% beneficiaza concret de aceste servicii;
  • Serviciile de ingrijire la domiciliu nu sunt disponibile in numar suficient pentru cei care au nevoie de ele si sunt extrem de rare in zonele rurale si orasele mici;
  • Sectorul serviciilor de ingrijire la domiciliu al varstnicilor este in continuare subdezvoltat si subfinantat;
  • Prin dezvoltarea acestor servicii s-ar putea crea locuri de munca si calificare pentru cel putin 100.000 persoane provenite din mediul rural sau urban care nu au alte optiuni pentru incadrarea in munca.

Marti, 16 iunie 2015, a avut loc la Bucuresti prima CONFERINTA NATIONALA A FURNIZORILOR DE INGRIJIRI LA DOMICILIU.

In cadrul evenimentului au fost prezentate demersurile realizate de Reteaua SenioriNet privind dezvoltarea unui sistem national de servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice, accesibile, de buna calitate, unitar reglementate de catre ministerele de resort (MMFPSPV, MS), disponibile pe intreg teritoriul national si cu un cost rezonabil pentru beneficiari.

Evenimentul a fost deschis de catre E.S. Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Confederatiei Elvetiei in Romania, care s-a declarat multumit de progresele facute in ultimii ani in domeniul socio-medical: „Sunt foarte increzator ca directia pe care am pornit impreuna este una buna si vom continua sa sprijinim demersurile de acest gen. Felicitari!”.

Domnul Codrin Scutaru, Secretar de Stat in Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, a precizat ca ajutorul venit din partea ONG-urilor este fundamental: „Ministerul Muncii va avea nevoie, pe viitor, de mai mult personal alocat acestei zone, fiindca ne-am bazat aproape exclusiv pe colaborarea cu organizatiile neguvernamentale”. Despre planurile de viitor ale Ministerului, Codrin Scutaru a tinut sa precizeze: „Greseala populatiei active este ca trateaza persoanele varstnice ca pe o povara, nu resursa. Vrem sa schimbam asta printr-o lege a familiei, prin care sa integram populatia varstnica in viata activa a societatii.”

Mai mult, in cadrul evenimentului cei 58 de membri ai Retelei SenioriNet, precum si ONG-urile implicate in lucrul cu persoanele varstnice au expus problemele sistemul national de servicii de sprijin destinate persoanelor varstnice cu grad crescut de dependenta, care nu intruneste niciunul din criteriile de calitate promovate la nivel european:

  • Serviciile nu sunt disponibile in numar suficient celor care au nevoie de ele si sunt extrem de rare in zonele rurale, orasele mici;
  • Serviciile nu sunt usor accesibile. Informatia despre ele lipseste, personalul calificat este insuficient si deci accesul concret la servicii este limitat;
  • Desi legislatia prevede gratuitate pentru un numar precis de zile de ingrijire, in realitate decontarea integrala a acestor zile este dependenta de bugetul limitat al caselor de asigurari. Costul real al serviciilor de ingrijire la domiciliu, mai ales al celor pe termen lung, este extrem de ridicat pentru veniturile unei familii. Acest cost pune o presiune foarte mare pe intreaga familie a persoanei varstnice (dependente) si conduce deseori la costuri secundare suplimentare: renuntarea la slujba de catre unul din membrii familiei, imprumuturi sau credite pentru acoperirea costurilor de ingrijire, alegerea internarii intr-o institutie pentru persoane varstnice, etc.
  • Acreditarea furnizorilor privati de servicii pentru varstnici (de tip profit si de tip non-profit) nu este unitara. Reglementarea actuala a serviciilor face dificila monitorizarea si evaluarea calitatii serviciilor oferite, iar impactul lor direct asupra beneficiarilor nu este monitorizat, in multe dintre cazuri. In ansamblu, serviciile sunt prea putin transparente si nu exista date centralizate la nivel national, pentru planificarea strategica a sectorului.
  • Serviciile care nu beneficiaza de co-plata din partea beneficiarilor risca sa devina rapid nesustenabile. Subfinantarea cronica a serviciilor sociale, finantarea dificila a serviciilor integrate, conduce la o lipsa acuta de predictibilitate in ceea ce priveste capacitatea furnizorilor (in special a celor privati de tip non-profit) de a furniza aceste servicii la parametri corecti de calitate. In procent de 70%, finantarea serviciilor oferite de furnizorii non-profit se bazeaza pe donatii din strainatate si granturi, in conditiile in care organizatiile sunt furnizori traditionali (experimentati) de servicii la domiciliu.
  • Acest sector este strans legat de fenomenul imbatranirii demografice, precum si al presiunilor crescande asupra sistemelor de pensii si asigurari sociale, datorate scaderii populatiei apte de munca. Prin urmare, toate statele europene isi construiesc strategii si modalitati de sustinere a sectorului de servicii pentru varstnici.

Reprezentantul Ministerul Sanatatii, presedintelui CoNAS, Secretar de Stat, Vasile Cepoi a declarat: „Acest proiect poate fi un pilot care sa stea la baza strategiei nationale ce trebuie elaborata. In mentalul colectiv, viziunea despre populatia in varsta nu este corecta, iar acest fenomen are loc chiar si in randul decidentilor. Dezvoltarea unei retele nationale de geriatrie este o necesitate, iar rolul domneavoastra, ca ONG-uri, este unul de o importanta critica.”

Doina Crangasu, Manager Proiect SenioriNet, Director Executiv Confederatia Caritas Romania, a declarat: „Un serviciu de ingrijire la domiciliu nou infiintat inseamna nu doar servicii sociale si o viata mai buna pentru varstnicii in nevoie dar si locuri de munca pentru persoanele care doresc sa aduca o schimbare in comunitate.”

Documentul de politica publica in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice propus de Reteaua SenioriNet este disponibil la acest link.

Evenimentul a fost organizat de catre Confederatia Caritas Romania si partenerii sai Fundatia Crucea Alb Galbena, Asociatia Habilitas, Asociatia ADAM si Asociatia Four Change in cadrul Proiectului „SenioriNet – retea ONG de servicii dedicate persoanelor varstnice”, co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.

Pentru orice informatii legate de reteaua SenioriNET, ne puteti contacta la e-mail: office@4change.ro sau telefon 0746607031, persoana de contact Rodica Nenov, Coordonator de comunicare.

*******
Nota:

SenioriNet este o retea informala de 58 de ONG-uri furnizoare de servicii de ingrijire la domiciliu.

Scopul Retelei este acela de a consolida aportul organizatiilor din domeniul social si medical la dezvoltarea de politici publice adresate persoanelor varstnice si cresterea la nivel national a accesului acestor persoane la serviciile de ingrijire la domiciliu.

Reteaua SenioriNet – structura reprezentativa a furnizorilor de servicii de ingrijiri la domiciliu urmareste:

  • sa reprezinte furnuizorii de servicii de ingrijiri la domiciliu in relatia cu autoritatile centrale si alte institutii
  • sa consolideze rolul, impactul si imaginea in comunitate a membrilor retelei
  • sa sustina elaborarea si implementarea de politici sociale coerente in domeniu
  • sa creasca eficienta activitatilor din domeniu ingrijirilor la domiciliu
  • sa realizeze campanii de promovare a ingrijirilor la domiciliu, cu impact asupra opiniei publice, cat si asupra autoritatilor locale si centrale

390.000 persoane vârstnice din România au nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu

Peste 390 000 persoane vârstnice din România au nevoie de îngrijiri la domiciliu însă din bugetul cumulat al CNAS şi MMFPSPV au fost plătite servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane.

În contextul lansării spre consultare a Strategiei naţionale pentru îmbătrânire activă şi protecţie a persoanelor vârstnice de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cei 57 de membri ai Reţelei Seniorinet atrag atenţia asupra situaţiei persoanei vârstnice în România şi a serviciilor de îngrijire la domiciliu. Astfel:

35% dintre vârstnicii români peste 65 de ani (aproape 1.100.000 de persoane) trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 8.3%. (Eurostat, EU-SILC, 2013)

peste 2 milioane de pensionari se afla sub nivelul minim de trai decent (38.4%), la fel 100% dintre pensionarii agricultori (Cons. Nat.al Pers. Vârstnice)

1 din 5 vârstnici din România are nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu, adică aproximativ 390.000 de persoane, dar doar 0.23% dintre aceştia beneficiază de aceste servicii.

– Peste 81% dintre furnizorii de servicii de îngrijire la domiciliu s-au confruntat cu o cerere crescută a serviciilor din partea persoanelor vârstnice.

– În 2012, din bugetul cumulat al CNAS şi MMFPSPV au fost plătite servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane

Citeste mai departe →

Confederația Caritas și partenerii săi organizează “Atelierul de planificare strategică a Rețelei SenioriNET”, 19-21 Februarie, Miercurea-Ciuc

Confederaţia Caritas România și partenerii săi: Fundaţia Crucea Alb Galbenă, Asociaţia Habilitas – Centru de resurse și formare profesională, Asociaţia de Ajutor Mutual București şi Asociaţia Four Change organizează în perioada 19-21 Februarie 2014, la Miercurea-Ciuc, atelierul de planificare strategică a Rețelei SenioriNET, reţea la care au aderat 32 de ONG-uri furnizoare de servicii dedicate persoanelor vârstnice, în special servicii de îngrijire la domiciliu.

Această întâlnire de lucru marchează începutul procesului de planificare strategică a activității rețelei constituite. Scopul procesului de planificare strategică este de a stabili, împreună cu membrii rețelei, obiectivele pe termen scurt, mediu și lung privind activitatea rețelei, precum și planul de acțiune al rețelei.

Citeste mai departe →